Main menu

header

  Jumătate din populaţia majorităţii ţărilor se sperie când acul cântarelor sare de nebun spre o greutate sensibil mai mare decât cea normală.  În egală măsură se înghesuie zeci de mii de aşa-zişi experţi în regimul alimentar şi în curele de slăbire. E de neînţeles cum poţi să te dai pe mâna unor oameni care n-au nicio specializare în ştiinţa regimului de viaţă şi să citeşti, trecând imediat la fapte, articolaşele cu sfaturi privind mâncarea din farfurie. Din maniera de a mânca porneşte sănătatea sau disconfortul în organismul omului. Şi atunci e înţelept să discuţi cu medici şcoliţi în ale nutriţiei înainte de a te lansa în cure de slăbire ce se laudă că scot de pe obez treizeci de kilograme într-o lună şi niţel. Medicina nutriţionistă susţine că trebuie să slăbeşti sănătos şi să mănânci pornind de la principiile sănătăţii. Iată deci câteva considerente rostite de un bun şi apreciat specialist în ştiinţa nutriţiei, numind-o astfel pe drept, medic primar doctor Mihaela Ionescu, de la Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „N. Paulescu”.

  În primul rând, cura de slăbire nu trebuie să fie privită ca o pedeapsă. Să ajungi în situaţia să visezi noaptea mâncare şi să nu ţi-o permiţi ziua din pricina tabelului cu caloriile conţinute de alimente este de neconceput. Dar starea normală este să ai grijă ca atunci când cântarul îţi arată depăşirea cu două sau trei kilograme a greutăţii normale să sune alarma, să iei măsuri, fiindcă e mai uşor să nu te îngraşi decât să slăbeşti. Tabelul cu caloriile conţinute de diferitele alimente este orientativ.  Printre sfaturile bazate pe ştiinţă date de doctor primar Mihaela Ionescu - nutriţionist şi medic în ale metabolismului - se lansează şi ideea că e bine ca românul să mănânce mâncăruri tradiţionale. În genele noastre, de multe generaţii, avem întipărite enzimele cu care s-au obişnuit românii pentru a metaboliza mâncărurile tradiţionale. Dar, iată, şi alte principii ce trebuie urmate în regimul nostru de mâncare.
E bine să mâncăm, de exemplu, brânzeturile proaspete. Brânza de vaci, urda, caşul, chiar şi telemeaua dacă o desărăm, dar brânzeturi româneşti, nu tot felul de specialităţi sofisticate aduse de pe alte meleaguri cu alte obiceiuri alimentare. În materie de lapte e bine să bem lapte semidegresat cu 1%-1,5% conţinut în grăsime. Ouăle se zice că au în gălbenuş cea mai bună proteină. Dar există şi intrigi care susţin că în gălbenuş se află şi cel mai mult colesterol. Ei bine, românii sunt de sute de ani obişnuiţi cu ouăle fierte, care sunt mai sănătoase decât ouăle prăjite sau omleta! Când prăjeşti ouăle sau prepari o omletă aduci şi încărcătura grăsimilor. Iar în materie de colesterol să nu uităm că grosul colesterolului, circa 70%, este fabricat de propriul ficat. Să lăsăm ficatul să funcţioneze bine şi să nu-l agresăm cu alcool, cu stres, cu sedentarism.

  E bine să consumăm legumele, fructele româneşti, cu mult mai gustoase şi mai aromate decât cele aduse din import şi umflate cu stimulenţi chimici. Să alegem legume şi fructe ce nu sunt stropite cu ape poluate şi nici tratate cu îngrăşăminte chimice ce ne otrăvesc lent. Iar animalele noastre să fie hrănite tradiţional, nu cu făină din peşte.

  Unul dintre defectele alimentaţiei la români, pe lângă o sumedenie de lucruri pozitive, este acela de a consuma prea multă pâine. Pâinea în exces ne strică sănătatea. Ea aduce multe calorii şi, să nu uităm, pâinea conţine 50% zaharuri prin amidon. Pâinea mai conţine şi unele substanţe numite fitaţi, care sunt opuse hormonilor tiroidieni, cei care dau agerime. Ei bine, aceşti fitaţi aduc o mişcare lentă, cât şi o minte leneşă! E cel mai înţelept ca omul să mănânce aproximativ o jumătate de pâine obişnuită zilnic, şi de regulă nu pâine proaspătă, ce te îmbie să înfuleci ditamai franzela, ci veche de o zi. Pâinea feliată prevăzută a rezista şi o lună e plină de conservanţi, deci de E-uri. Se păcălesc unii spunând că pâinea prăjită nu te îngraşă. Eronat! Prin prăjire se duce apa şi pâinea se concentrează în zahăr, ajungând şi până la 80%, dulce precum mierea.

  Nu este prea indicat să se mănânce nici cereale la pungă. Prin uscare, ele se concentrează în zahăr şi, înmuindu-le în lapte, mai adaugi şi caloriile acestuia. Cea mai potrivită cereală pentru neîngrăşare este orezul. El are doar 20% zaharuri şi e bine să-l prepari ca orez nedecorticat, deci puţin prelucrat. Orezul poate fi folosit ca garnituri, dar şi ca pilaf de ciuperci, de legume. Şi ca un sfat apăsat, e bine să nu cureţi de coajă fructele, fiindcă în coajă şi imediat sub coajă e o mare zestre de vitamine.
Florin Condurăţeanu