Main menu

header

Delicii din Orientul Mijlociu

de Alina Anghel

Bucătăria arabă este bazată în principal pe consumul legumelor şi fructelor uscate, acestea regăsindu-se în aproape toate reţetele. Grâul, orzul, orezul sau curmalele au fost la început, alături de preparatele din lapte (mai ales Labneh), ingredientele din care se preparau mâncărurile. Carnea de miel, vită sau de pui completează preparatele ce se pun pe masă. Religia musulmană interzice arabilor consumul cărnii de porc, dar şi alcoolul, singura băutură acceptată, în afara cafelei, fiind ceaiul. Pentru a ajunge măcar cu gândul în ţările arabe, vă oferim câteva reţete relativ uşor de preparat.

Read more: Delicii din Orientul Mijlociu

Foitaj pe toate gusturile

de Alina Anghel

Croissante simple sau cu diverse umpluturi, Beef Wellinghton, coşuleţe voeul-au-vent pline cu umpluturi dulci sau sărate, prăjitură Napoleon sunt doar cîteva dintre felurile de mâncare ce au la bază aluatul foitaj. Este unul dintre aluaturile cel mai dificil de realizat, însă este şi cel mai folosit atunci când vine vorba despre aperitive sau feluri principale pentru o masă cu invitaţi de soi.

Read more: Foitaj pe toate gusturile

Vedetele toamnei: delicatese cu vinete

de Diana Georgescu

Vinetele, foarte bogate în vitaminele B şi C, fier şi calciu, sunt indicate şi acum, când se găsesc pe toate tarabele din pieţe, dar şi în perioada postului. Preparate cu roşii, ulei de măsline sau cu unele condimente exotice, acestea pot constitui un fel principal, o gustare sau chiar un desert.

Read more: Vedetele toamnei: delicatese cu vinete

Conserve de inspiraţie orientală

de Diana Georgescu

Reţetele de mai jos au fost selectate din bucătăria internaţională, având puternice influenţe exotice. Alături de tradiţionalii gogoşari şi castraveţi, aceste salate murate în oţet vor satisface gusturile întregii familii. Ele pot constitui un ajutor preţios în traversarea perioadei de post sau în alcătuirea unei mese festive.

Read more: Conserve de inspiraţie orientală

Salate tradiţionale de pe glob

de Diana Georgescu

Salatele sunt o alternativă rapidă şi sănătoasă pentru aproape orice masă din decursul unei zile. Alăturarea de legume şi condimente proaspete, la care se adaugă în cele mai multe cazuri şi proteine animale, asigură cantitatea optimă de nutrienţi, într-o formă mult mai uşor de asimilat de organism. Iată câteva reţete tradiţionale de pe glob care vă pot inspira în alegerea unor astfel de ingrediente.

Read more: Salate tradiţionale de pe glob

Reţete-simbol ale Indiei

de Dana Purgaru

Condimente cât cuprinde. Astfel se poate rezuma în doar trei cuvinte bucătăria indiană. Restul include savoare, parfum, curiozitate, răsfăţ exotic, sănătate, experimentare... Un dezmăţ gustativ.

Read more: Reţete-simbol ale Indiei

Ultima modă în alimentaţie: raw food, vegan şi raw vegan

de Gabriela Niculescu

Mulţi dintre noi am tot auzit în ultima vreme termenii raw food, raw vegan şi vegan. E bine de ştiut însă că între primele două noţiuni nu există nicio diferenţă. Aceşti termeni definesc o alimentaţie crudă, bazată pe mâncare „gătită” fără foc. Două dintre procesele de preparare a produselor sunt deshidratarea (până la 42°C) şi germinarea. Sunt excluse produsele de provenienţă animală: lactatele, ouăle şi carnea. Regimul vegan, care nu e raw (crud), este clasica dietă vegetariană (nu cea lacto-ovo-vegetariană), în care nu se mănâncă doar crud, ci şi gătit.

Read more: Ultima modă în alimentaţie: raw food, vegan şi raw vegan

Secretul condimentelor

de Alina Anghel

Cardamon, anason stelat, scorţişoară sau nucşoară, dar şi pătrunjel, dafin, mărar şi amestec de piper sunt doar câteva dintre condimentele folosite cel mai des în bucătăria românească. Cine nu a gustat măcar o dată în viaţă turta dulce şi nu a fost uimit de bogăţia de gusturi şi de arome pe care o are? Sau un piept de pui la grătar cu cimbru sau oregano ori filé de peşte cu scorţişoară sau usturoi? Deşi le folosim de când ne ştim, de cele mai multe ori nu îndrăznim să le combinăm, în mare parte şi pentru că nu ştim mare lucru despre ele sau nu cunoaştem secretele pentru ca preparatele noastre să aibă un gust şi o aromă îmbietoare. Cunoscute încă din Antichitate, condimentele nu sunt folosite doar pentru aromă, ci şi pentru culoare.

Read more: Secretul condimentelor

Delicii cu marţipan

de Alina Anghel

Aromele prăjiturilor preparate în casă de mame sau de bunici nu le uităm niciodată. Mai ales dacă au ingredient cu un gust sau cu un miros puternic, ce le depăşeşte pe celelalte. Scorţişoara, lămâia, portocala sau cuişoarele sunt doar câteva dintre aceste ingrediente. Printre cele mai des folosite regăsim cacaua sau marţipanul, pasta de migdale ce este un dulce în sine, putându-se consuma ca atare sau ca umplutură la diverse preparate.

Read more: Delicii cu marţipan

Tainele florilor comestibile

de Gabriela Niculescu

Trandafirii şi florile de portocal au fost folosite de-a lungul timpului în multe preparate culinare ale Orientului Mijlociu, iar florile de cireş şi crizantemele sunt folosite în bucătăria japoneză. Cu toate acestea, ştiaţi că atât în floră spontană, cât şi cultivată sunt aproape 100 de plante care au flori comestibile? Ele arată bine în grădină şi adaugă atât culoare, cât şi gust oricărui preparat din domeniul gastronomic. Însă trebuie să fiţi atenţi la consumul acestora, pentru că nu toate florile sunt comestibile, unele dintre ele fiind toxice.

Read more: Tainele florilor comestibile

Sufleuri de... suflet

de Dana Purgaru

Bucătăria franceză este recunoscută pentru rafinamentul preparatelor sale. Una dintre specialităţile tipice de pe Valea Loarei este sufleul, un amestec ce are la bază combinaţia de ouă bătute foarte bine, făină şi... mult suflet.

Read more: Sufleuri de... suflet

Exotisme cu creveţi

de Alina Anghel

De-a lungul timpului, marea a fost şi continuă să fie o sursă importantă de hrană. „Fructele” sale - creveţii, crabul, homarul, stridiile, midiile, caracatiţa sau calamarul - au devenit parte din bucătăria multor popoare. Creveţii se servesc cruzi - la sushi sau preparaţi - în salate, în mâncăruri cu peşte, ca aperitive, pané, pe grătar sau în sos de lapte de cocos. Deşi pare un ingredient exotic, îl găsim aproape la toate magazinele şi poate fi pregătit uşor de oricine. Câteva reţete vă pot ajuta să descoperiţi gustul minunat al acestui ingredient.

Read more: Exotisme cu creveţi

Meniuri apetisante din Sardinia

de Alina Anghel

Este greu să legi gastronomia Sardiniei de un singur loc, ingredient, metodă de gătit. O masă tipică începe cu antipasti (aperitive): prosciutto, brânză, caracatiţă, salam, măsline, murături, scoici sau peşte, gătite de obicei în sos marinara sau sos de nuci cu usturoi. Apoi, ca prim fel: „sa fregula” (un tip de paste rotunde, servite în supă de peşte cu scoici), „malloreddus” (paste mici, preparate cu şofran şi servite cu roşii, sos cu cârnaţi şi brânză pecorino), „culingionis” (paste ravioli din aluat realizat din făină de griş dur, cu umplutură de cartofi şi mentă) şi „panadas” (plăcinţele rotunde umplute cu legume, carne sau anghilă). Al doilea fel adus la masă este de obicei un preparat din carne sau peşte: miel, porc, capră sau iepure. Un fel de mâncare interesant este „sa cordula”, un fel de rulou realizat din intestine de miel, fript sau copt în cuptor. O altă specialitate locală este „sanguinaccio” (un cârnat preparat din carne şi sânge de porc, asemănător sângeretelor româneşti), servit fiert sau copt, cu sos de zahăr şi coacăze. Vă prezentăm şi noi câteva delicii locale.

Read more: Meniuri apetisante din Sardinia

Bucate exotice cu tapioca

de Alina Anghel

Unul dintre ingredientele cel mai des folosite în America de Sud este amidonul obţinut din cassava sau manioc, plantă ce poate ajunge până la o înălţime de trei metri. Prin uscarea şi apoi tratarea industrială a rădăcinii de cassava sunt obţinute mai multe produse, cele mai folosite fiind făina şi nişte bobiţe alb-gri, numite perle de cassava sau tapioca.

Read more: Bucate exotice cu tapioca

Supe de pe mapamond

de Alina Anghel

În această perioadă pieţele abundă de legume şi fructe proaspete. Toată lumea devine adepta mâncărurilor cât mai uşoare din punct de vedere caloric, dar şi din punctul de vedere al gătitului. Asta, deoarece, cu cât căldura este mai mare, cu atât gospodinele „fug” de aragaz, pregătind mai mult salate. Totuşi, din când în când se cere a fi preparată şi servită şi câte o supă. Supe rapide, uşoare şi prietene ale portofelului celor care le pregătesc, acestea sunt reţetele pe care vi le propunem astăzi.

Read more: Supe de pe mapamond

Deserturi cu seminţe sau nuci

de Gabriela Niculescu

Seminţele şi nucile de orice gen şi-au dovedit eficienţa pentru sănătate, fiind utile şi în perioadele de post. Vă propunem câteva reţete dulci care să le includă, unele care se pot prepara foarte uşor, fără foc, iar altele ce pot fi realizate într-un timp scurt. Două specialiste în nutriţia bio ne-au împărtăşit câteva reţete minunate. Cornelia Marin ne-a oferit reţetele bomboanelor raw, iar Alina Varadi ne-a furnizat reţeta unui tort cu seminţe de cânepă, pregătit fără foc.

Read more: Deserturi cu seminţe sau nuci

Salate cu nucuşoare de cedru

de Cristina Cristache

În faimosul poem epic Ghilgameş, zeiţa iubirii, Inanna, îndrăgostită nebuneşte de chipeşul Ghilgameş, îi propune să-i fie soţ zicând: „Fii tu soţul meu şi eu voi fi a ta soţie!… Vino în a noastră casă, cu miros de cedru. Mi-am îmbălsămat trupul cu uleiul şi odorul cedrului, mireasma lui te va face să zâmbeşti şi-ţi va oferi fericire”. Atât de preţuite erau produsele obţinute din pinul siberian, cunoscut sub denumirea de cedru sau arbore de pâine. Acele acestuia erau folosite ca remedii cu multe secole înainte de Hristos, iar extractele din frunze şi fructe, la comprese şi prişniţe. Nucuşoarele de cedru însă au fost şi pot fi în continuare utilizate în gastronomie, bucurându-ne astfel atât de gust, cât şi de proprietăţile curative. Iată câteva reţete de salate uşor de preparat.

Read more: Salate cu nucuşoare de cedru

Atenţie! Coaja citricelor este periculoasă

de Gabriela Niculescu

Supermarketurile abundă în fructe precum portocale, lămâi, minole sau mandarine. Par, şi uneori chiar sunt, delicioase, au multe vitamine şi un preţ acceptabil dacă le comparăm cu merele, spre exemplu. Puţină lume cunoaşte însă că, din păcate, în coaja acestora se află substanţe care nu au ce căuta la masa noastră. Fructele exotice sunt aduse din ţările de origine în containere speciale. Pentru a fi protejate de alterare pe parcursul transportului şi în depozite, coaja lor este tratată cu substanţe chimice care nu afectează pulpa fructelor, însă este toxică. Aşadar, gospodinele nu ar trebui să o folosească în aluatul prăjiturilor.

Read more: Atenţie! Coaja citricelor este periculoasă

Îngheţate savuroase

de Daniela Anton

Cel mai savurat desert pe timp de vară, îngheţata, este un energizant natural. Conform unui studiu al cercetătorilor americani, îngheţata, ca şi alte dulciuri, acţionează asupra centrilor plăcerii din creier, mecanismul fiind exact acelaşi ca atunci când ascultaţi muzica preferată.

Read more: Îngheţate savuroase

Secretul cinei uşoare şi rapide

de Alina Anghel

Cina este cea mai controversată masă a zilei. Pe de o parte, e bine să fie servită cât mai devreme, pentru a nu lăsa alimentele să se digere în timpul somnului, îngreunând astfel procesul de odihnă. Pe de alta, specialiştii recomandă ca felurile consumate seara să fie uşoare, deoarece corpul nu mai are nevoie de prea multă energie. Pe lângă acestea, intervine şi lipsa de timp, poate şi de chef, după o zi de muncă. Aşadar, prepararea cinei devine o adevărată provocare şi, de aceea, vă venim în ajutor cu câteva reţete.

Read more: Secretul cinei uşoare şi rapide

Secretul pâinii de casă

de Cătălina Tăgârţă

Vă e dor de pâinea de casă, aburindă şi gustoasă, pe care o făcea bunica? Ei bine, dacă vreţi să mâncaţi ceva la fel de bun şi mai sănătos decât multe dintre produsele aflate pe piaţă, atunci ce-aţi zice să pregătiţi ingredientele şi să vă apucaţi de frământat? Puteţi urma reţeta de pâine de casă cu maia proprie din cartea „Nu hrăni cancerul”, scrisă de medicul Pavel Chirilă în colaborare cu Mădălina Popescu şi Cristela Georgescu.

Read more: Secretul pâinii de casă