Main menu

header

…Clipe magice, sâmbătă, 14 decembrie, în „Piaţa Timpului”, unde s-au pornit „Serbările galante Radu Beligan”, tulburătoare „Amintiri din prezent”, cum ar fi zis Nichita! La dezvelirea monumentului „Gongul Thaliei”, Radu Beligan şi-a sărbătorit împlinirea celor 95 de ani, bătuţi în aur nemaiştiut, în acorduri de istorie şi vis aruncate curcubeu sfânt peste decenii. Ca apoi, spre ceas de seară, Mitul să urce pe scenă, la 95 de ani (!!!), şi să joace, la „Metropolis”, alături de fiica sa Lamila, flancat de noua „linie întâi” (Marius Manole şi Tania Popa), în „Lecţia de violoncel”, scrisă pentru Maestru de Mona Radu, tânără înnobilată de adoraţia magilor, mereu cânt de primăvară lângă Radu Beligan. A doua zi, Mitul a urcat din nou pe scândura miracolelor, la „Naţional”, să joace (a câta oară, oare?!) în „Egoistul” lui Jean Anouilh, piesă tradusă şi regizată de el. Luni a reluat „Lecţia de violoncel”, ca un curs, în Aula Vieţii şi a Artei, despre timpul fără timp, despre „anii care curg, adesea, mai repede decât clipele, iar clipele se scurg, uneori, mai greu decât anii”, cum mărturisise, transfigurat, lângă Gongul eternităţii teatrului. La 95 de ani, un uluitor tur de forţă, cu trei zile consecutive pe scenă! Aşa ceva nu s-a mai întâlnit în lunga istorie a teatrului universal, şi cei de „Guinness” l-au trecut fascinaţi, frecându-şi ochii, în Cartea Recordurilor.

…Radu Beligan înseamnă cea mai frumoasă Metaforă din Cartea Recordurilor!... Pentru că prezenţa Magului Radu Beligan, la 95 de ani, nu în „Guinness”, ci în viaţa Scenei şi pe scena Vieţii nu poate rima decât cu Nemurirea Teatrului… Pentru că Actorul, Regizorul şi Scriitorul Radu Beligan a rescris legile firii, zămislind, la 95 de ani, cu tinereţe miraculoasă, ore de farmec. „Cum mai poate memora atâtea roluri?!”, mă tot întreba uluit Ilie Năstase, o altă Legendă, venit şi el în clipă de preţuire a Mitului, în Piaţa Timpului fără timp… Miracolul Radu Beligan, care a făcut alchimie modernă cu Arta şi cu Timpul, nu se explică decât prin Iubire. Şi prin Bunul Dumnezeu, spre care, în pline Serbări galante, Radu Beligan şi-a înălţat privirile şi s-a închinat de câteva ori în semn de mulţumire!...

…Imn de lumină, astăzi, şi mâine, şi oricând pentru Radu Beligan, plecat, acum 95 de ani, din Galbenii Bacăului, cu sânge de grec dinspre mamă şi rudenie cu Ion Creangă dinspre tată! Actorul, care, timp de 75 de ani, a jucat mai toţi marii dramaturgi ai lumii, de la Shakespeare la Caragiale, de la Sebastian la Umberto Eco, cel care a ctitorit Teatrul de Comedie şi a condus 21 de ani „Naţionalul”, omul onorat cu un evantai mare de premii naţionale şi străine, Beranger din „Rinocerii”, care, la Paris, în 1965, l-a făcut pe Eugen Ionescu, extaziat, să declare că abia atunci a înţeles ce piesă a scris, iar Trofeul Naţiunilor să revină „Comediei” române, Radu Beligan pare că vine din altă lume, fără legile noastre pământene. L-au trimis Zeii Olimpului să ne facă mai bogaţi sufleteşte şi să legifereze Nemurirea Teatrului!

Add comment


Security code
Refresh