Există suferinţe minimalizate de oameni, care deseori spun cu nepăsare: „Lasă, că nu te omoară boala asta!“. E adevărat că sunt multe afecţiuni care nu te omoară, dar nici nu te lasă să trăieşti liniştit. Te chinuieşte toată viaţa cu o neplăcere ce nu te duce la reanimare, dar face în aşa fel, încât să îţi perpelească zilele. Bolile sâcâitoare care nu omoară, dar se agaţă de tine precum scaieţii sunt: reumatismul, sciatica, hipertensiunea, cardiopatia în fazele de început, bronşita cronică obstructivă, ficatul gras şi, de fapt, ar trebui multe pagini ca să înşirăm afecţiunile aducătoare de grav disconfort. Dintre bolile ce te „bâzâie“ precum un ţânţar, nelăsându-ţi nicio clipă de linişte este şi afecţiunea numită constipaţie.
Constipaţii ajung să se îngrozească de momentul în care trebuie să se ducă la WC, acolo unde se chinuiesc să aibă scaun, de multe ori plecând din closet aşa cum au intrat, fiindcă nu au reuşit să-şi facă nevoile. Fiind o boală atât de răspândită, mulţi pun eticheta greşită, confundă boala cu o anume lene a intestinului gros, care însă nu înseamnă constipaţie. Medicina numeşte boală de constipaţie atunci când un om are mai puţin de două scaune pe săptămână.
Constipaţia înseamnă şi o consistenţă prea tare a materiilor fecale, care se elimină cu efort şi cu o durată de cel puţin 30 de ori mai lungă decât timpul de defecaţie a unui om neconstipat. Iată şi alte semne subiective pe care le sesizează un om constipat. Cel bolnav de constipaţie are senzaţia de evacuare incompletă a materiilor fecale, resimte durere în abdomenul inferior în timpul scaunului şi ieşitul la closet se face cu efort mare.
Care sunt cauzele constipaţiei? În primul rând o scădere a mişcărilor de propulsie ale colonului. Medicii spun că e vorba despre o scădere a mutilităţii intestinului gros, adică contracţiile musculare ale colonului sunt prea mici sau lipsesc, astfel că scaunul nu este împins spre evacuare din intestin. De regulă, această lene a intestinului gros este provocată de o alimentaţie nepotrivită. Cu alte cuvinte, omul are o hrană prea săracă în fibre vegetale. Legumele, fructele, mai ales unele dintre ele, sunt bogate în fibre nedigerabile ce constituie un balast în colon, creând nevoia de a fi eliminate prin scaun, deci luptând cu acea constipaţie cronică. De vină pentru o mişcare prea înceată a intestinului gros sunt şi unele medicamente ce scad mutilitatea colonului.
Abuzul de diazepam, blocantele de canale de calciu din tratamentul hipertensiunii, medicamentele ce scad aciditatea, toate acestea pot face colonul mai leneş. La constipaţie se ajunge şi din pricina prea puţinei activităţi fizice. Sedentarismul duce la constipaţie. Şi hemoroizii înfundaţi sau trombozaţi, cum se spune, pot împiedica scaunul. Ca şi rupturile de perineu, mai ales la femei, după naştere.
Constipaţia poate conduce la complicaţii. Cele mai des întâlnite sunt varicele hemoroidale. Căci în constipaţie întoarcerea sângelui prin vase nu se mai face, aşa că sângele stagnează şi dilată vasele de la fund, apărând şi tromboza lor, adică sugrumarea. O altă complicaţie este prolapsul rectal. La constipaţi, din pricina scremerii, partea terminală a rectului iese în exterior dincolo de sfincterul anal. Oamenii constipaţi au un risc mai ridicat de a face cancer rectocolonic, fiindcă întârzierea fecalelor în colon duce la mutaţii ale fecalelor şi atacă pereţii intestinului. Şi diverticuloza este o complicaţie ce afectează intestinul gros, apărând pungi unde stagnează fecalele. Din pricina efortului de a avea scaun, apar şi hernii. Pentru a lupta cu boala constipaţiei, omul trebuie să mănânce tot mai multe fibre celulozice. Cam 20 g de fibre în 24 de ore.
Circa 100 g de pâine neagră conţine cinci grame de fibre. Mult mai puţine fibre sunt însă în pâinea albă. Tărâţele de grâu sunt cele mai indicate. În patru linguri cu tărâţe se află 25-30 g de fibre nedigerabile, astfel că se atinge baremul. Şi fulgii de ovăz sunt bogaţi în celuloză şi lignină. Varza este bogată în fibre: 300 g de varză crudă îndeplinesc necesarul de fibre pentru o zi. Iată alte legume bogate în fibre împotriva constipaţiei: mazărea, conopida, dovleceii, fasolea verde, bamele. Şi unele fructe sunt bogate în fibre, cum ar fi: perele, gutuile, grepfrutul. Iată şi alimente ce provoacă fenomenul de constipaţie: dulcele rafinat, brânza, pastele din făină superioară, carnea, ouăle, peştele. Şi, ca să se lupte cu constipaţia, omul trebuie să-şi respecte ora la care s-a obişnuit să aibă scaun şi să nu îşi piardă acest reflex la un anumit moment al zilei.
