Numeroşi oameni sunt chinuiţi precum Ioana d‘Arc pe rug din pricina durerilor de cap. Românul spune „îmi plesneşte căpăţâna de durere” şi are dreptate. Parcă o menghină neiertătoare îi strânge în fălcile ei tâmplele şi fruntea. Un sac de cauze provoacă această suferinţă. De fapt, mai corect e să spui o basculantă.
Există trei clase de dureri de cap. Categoria extinsă de cefalee, apoi cea de de la etajul feţei şi cea a durerilor cervicale. Prima cea mai deasă şi cea mai întâlnită este migrena - în jur de 60%, mai ales la femei. De altfel, această noţiune a intrat în vocabularul românilor de toate zilele prin expresii ca: „M-a pocnit o migrenă... abia mă mai ţin pe picioare şi-mi vine să vărs”. Aceasta poate fi obişnuită sau se poate numi migrenă cu aură. Uneori apare din cauze hormonale şi durează de la 4 la 72 de ore. Cotropeşte jumătate de cap, iar aceasta este pulsatilă. Apar greţuri şi vărsături, iar, în criză, bolnavul are fotofobie şi fonofobie (fuge de lumină şi de sunete). Nu apar semne neurologice. Există însă şi cauze hormonale la pubertate sau după menopauză. Şi dischinezia biliară, unele mirosuri şi climatizarea pot deschide uşa migrenelor. Tratarea ei scurtează criza. Cea cu aură înseamnă că apar unele semne ce anunţă viitoarea migrenă. Această aură de avertizare durează până la cinci minute, dar se poate întinde şi la o oră. În acest timp, omul are ameţeli, somnolenţă, vede dublu şi vorbeşte împotmolit. Are şi un avantaj: poate lua din timp medicamente. Mai sunt şi dureri de cap de tip claster pe sistemul vascular. Acestea sunt sfâşietoare, apar zilnic şi sunt însoţite de ochi roşii, nas înfundat sau care curge. Ele dispar spontan, dar reapar în timp. Suferinţele vasculare de cap sunt generate de eforturile prelungite, de stres, de lumină şi se tratează ca migrenele obişnuite, cu preparate de ergotamină.
Durerile din porţiunea de mijloc a feţei apar la ochi - la pleoape, dar şi la cornee. Cele de cap apar şi din pricina urechilor. Există leziuni în cele trei compartimente ale organului auditiv. Suferinţele în zona de mijloc a feţei se ivesc şi din cauza glandei parotide de sub urechea imflamată, din motive de frig sau de viroze. De vină sunt şi glandele de sub maxilarul inferior, dar şi articulaţiile dintre cele două mandibule. Surprinzător, există şi piatră la glandele salivare, ce duce la dureri de cap. Ele se ivesc şi din cauza nasului, din rinite, rinosinuzite. Acuzate sunt şi suferinţele gingiilor sau ale buzelor, de la herpesuri, de exemplu.
Durerile de cap apar din cauza unor traumatisme, dar unii sunt prinşi chiar din pricina banalului legănat al maşinii. Se pot instala şi în urma unei tumori sau a unui hematom pe creier, dar şi după meningite, abcese cerebrale, accidente vascular-cerebrale.
Zona coloanei vertebrale din porţiunea cefei poate provoca multe dureri de cap, numite dureri cervicale. Orice apăsare a vertebrelor sau a discurilor pe mănunchiul de nervi şi vase ce lucrează pentru creier se traduce până la urmă în dureri de cap.
