Mare este mirarea părinţilor când, alertaţi de faptul că odrasla lor nu arată bine, se duc la medic şi acesta constată că juniorul are o culoare precum lumânarea, e tras la faţă, are cearcăne, n-are poftă de mâncare, respiră anevoie, totul din cauza nasului înfundat. Se scarpină în creştetul capului a uimire părinţii, nevenindu-le să creadă că un simplu nas înfundat poate da atâtea belele.
Ei bine, respiraţia este făcută să aibă loc pe nas. Pe acolo trebuie să intre aerul spre plămâni. Fiindcă nasul ăsta are roluri foarte importante. În primul rând, el încălzeşte aerul, îl umezeşte şi îl filtrează. De altfel, nasul este un senzaţional schimbător de căldură, fiindcă pe lungimea lui de numai şase-şapte centimetri încălzeşte aerul de la gerul de afară de minus 30 de grade la temperatura de 30 şi ceva de grade, deci încălzeşte cu 60 de grade (!) aerul respirat. Aceasta se poate întâmpla datorită pungilor mari numite cornete din nări, unde năvăleşte sânge cald pentru încălzirea spectaculoasă a aerului. Dar nasul opreşte şi o parte dintre corpii străini, iar atunci când omul strănută sunt aruncaţi de valul de aer „intruşii” în afara nasului. Pe lângă umezirea aerului, nasul ne apără de bacterii prin nişte enzime din lacrimile ce ajung tot în nas şi autoapărarea continuă prin anticorpii produşi chiar de mucoasa nazală. Din cauza nasului înfundat, copilul respiră pe gură, aerul nu mai e încălzit şi umidificat, aşa că răceşte des în gât, nu doarme bine, creierul nu se oxigenează cum ar trebui. În mucoasa nasului există şi senzorii de miros, iar când el e înfundat este împiedicată şi acuitatea mirosului. Şi cei care au vocea nazală fomfăită tot de la nasul înfundat au aceste neplăceri. Şi, apoi, să nu se uite cantitatea de nebănuit de secreţii produse de nas, doi până la patru litri, pe care o înghiţim fără să ne dăm seama.
Nasul se înfundă de la un banal guturai până la boli grele. Se inflamează mucoasa nasului, adică acel ţesut ce tapetează nasul, şi asta se întâmplă mai ales în viroze. Mucoasa inflamată îşi măreşte volumul şi micşorează diametrul de trecere a aerului. Îngustarea căii de inspiraţie a aerului se reduce şi prin mucozităţi multe. Să nu pierdem ocazia să atragem atenţia că nu e bine să se facă abuz de picături puse în nas pentru desfundare. Picăturile se pun doar cinci-şapte zile, căci, dacă se prelungeşte acest obicei rău, mucoasa nazală se usucă şi devine o inflamaţie cronică. Cel mai adesea, înfundarea nasului la copii se întâmplă din pricina polipilor măriţi. Iar cauza cea mai întâlnită de înfundare a nasului la adulţi este deviaţia de sept.
Polipii fac parte dintr-un lanţ de imunitate şi ei se inflamează la copii în luptele de autoapărare în acele reprize de răceli. Pentru a-şi consolida imunitatea e bine ca un copil să se lupte cu propriii anticorpi împotriva a trei-patru amigdalite fără puroi pe an, amigdalite doar cu roşu în gât. Polipii cresc ca urmare a virozelor şi a răcelilor repetate, fiindcă îşi măresc volumul pentru a fabrica mai mulţi anticorpi. Când polipii cresc prea mult împiedică respiraţia pe nas şi blochează şi aerisirea urechii medii, aşa că apar otitele seroase şi tulburările de auz.
Operaţia de polipi trebuie făcută când aceştia blochează respiraţia. De regulă, operaţia de scoatere a polipilor nu se face cu laser, ci prin metoda clasică.
După cum spuneam, la adulţi, cea mai întâlnită cauză a nasului înfundat este deviaţia de sept. Peretele despărţitor dintre nări, denumit sept, este de foarte multe ori strâmb, şi calea de intrare a aerului este perturbată. În astfel de cazuri, când defectul de respiraţie pe nas e semnificativ, trebuie făcută o operaţie de corectare, deci de îndreptare a peretelui din nas. Septul nazal se compune din oase şi cartilaje. În procesul de creştere, oasele se măresc mai puţin decât cartilajele, şi acestea se strâmbă, ajungându-se la deviaţia de sept. Printr-o anestezie eficientă, durerile în operaţia de sept sunt sensibil micşorate. Omul chiar nu simte când chirurgul ORL-ist rearanjează oasele şi cartilajele peretelui dintre nări, asigurând un sept fără curburi şi ridicături.
