O întâmplare ciudată s-a petrecut în lumea medicinei atunci când astronauţii dintr-o expediţie cosmică americană au ajuns pe Pământ şi au pus la dispoziţia şefilor nişte fotografii ale Terrei făcute din spaţiu. Pe acele poze apăreau pete mari luminoase acolo unde erau metropolele de mari dimensiuni, adică oraşele puternic luminate. Unul dintre savanţi, privind petele de lumină de pe fotografii, a sesizat că mai văzuse undeva asemenea imagini. Peste câteva zile a găsit răspunsul. A suprapus pe o hartă răspândirea diabetului în lume cu pozele din cosmos şi a realizat că acolo unde erau marile oraşe se înregistra şi un maximum de diabet.
Această constatare a fundamentat şi mai vârtos ideea că diabetul este o boală a civilizaţiei, că în locurile unde bunăstarea traiului e mare se diagnostichează şi mulţi diabetici. Şi, într-adevăr, aşa este, măcar prin prisma acelei componente importante din tratamentul diabetului, prin care omul este oprit să mănânce dulciuri şi alimente grele, totodată fiind insistent invitat să facă mişcare în fiecare zi. Oare traiul îndestulat nu înseamnă mâncare cu multe dulciuri, grăsimi şi alimente concentrare, alături aflându-se şi periculoasa lipsă de exerciţiu fizic? De altfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că, în viitorii ani, omenirea se va confrunta cu două boli din ce în ce mai extinse: depresia şi diabetul.
Este necesar să se clarifice unele aspecte de fond ale acestei boli viclene şi periculoase. Lumea a înţeles greşit că diabetul este doar o dereglare a metabolismului glucidelor. Într-adevăr, diabetul este o stricare a procesului metabolic al zaharurilor, dar, în acelaşi timp, este şi o dezechilibrare a metabolismului proteinelor şi a lipidelor, adică a grăsimilor. Cu alte cuvinte, tratarea nu trebuie să vizeze doar glicemia, ci şi prea multele grăsimi din sânge şi depunerea lor pe vase, precum şi excesul de calorii în regimul alimentar al omului. Medicii diabetologi susţin că, în diabetul de tip II, acela în care nu sunt necesare injecţii cu insulină, regimul alimentar şi mişcarea constituie 85% din efect, iar pastilele, doar 15%.
Diabetul este provocat de combinaţia dintre două stări rele ale organismului. În primul rând, pancreasul diabeticului nu mai produce destulă insulină pentru a neutraliza hidraţii de carbon, adică zaharurile din sânge. Insulele acelea cu celule beta din pancreas, responsabile de fabricarea insulinei, nu-şi mai fac bine misiunea. A doua componentă ce conduce la diabet este şi o nedorită rezistenţă a celulelor organismului de a accepta insulina. Cu alte cuvinte, celulele au rezistenţă la acţiunea benefică a insulinei.
Obezitatea este una dintre cauzele diabetului fără insulină în tratament. De altfel, există acea stare alarmantă numită sindrom metabolic „X“, în care obezitatea, diabetul, hipertensiunea şi prea multele grăsimi în sânge lucrează împotriva omului. Diabetul este o boală vicleană, ce nu dă semne. Îl macină pe om ani lungi, iar el începe să simtă efectele bolii când a ajuns la complicaţii. Diabetul atacă vasele de sânge mari şi mici. Aşa că nu mai sunt hrănite ţesuturile picioarelor, de exemplu, şi, dintr-o zgaibă mică sau dintr-o rosătură de pantof care nu se mai vindecă, se ajunge la gangrenă, când mor ţesuturile şi trebuie tăiat piciorul. Diabetul, stricând vasele mari şi mici, deschide poarta bolilor de inimă şi a atacurilor în vasele din creier. Deteriorând vasele din retină, diabetul prost tratat poate duce la orbire. Sunt afectate de prea multă glicemie şi vasele rinichiului, complicându-se în insuficienţă renală.
În primul rând, diabeticul trebuie să umble serios la dieta sa. Să-şi ia gândul de la dulciuri, dar şi de la alimentele bogate în hidraţii de carbon. Foarte bogată în glucide este pâinea (cam 50%), dar şi cartofii şi pastele, care însumează 20% hidraţi de carbon. Diabeticul trebuie să se ferească de făină, de produsele de panificaţie, de patiserie şi de prăjituri, dulceţuri, ciocolate etc. În plus, bolnavul nu trebuie să depăşească acel plafon recomandat de medic în privinţa hidraţilor de carbon. Este indicat să mănânce multe legume şi fructe, dar şi carne, de preferiţă de pasăre sau de peşte, pentru a nu îmbogăţi cu grăsimi organismul. Dar şi în rândul legumelor şi fructelor trebuie să le evite pe cele prea dulci, cum ar fi strugurii, bananele, cartofii, mazărea, fasolea boabe.
