Rostesc medicii fraze care de multe ori te umplu de uimire: „N-a avut noroc să-l doară, să-i curgă sânge, că în faţa durerii şi a sângelui se speria omul şi dădea fuga la medic.“ Aşa judecă medicina apariţia unor semnale de alarmă ce înspăimântă şi sunt considerate până la urmă binevenite. Actualul război dus de medicină este să descopere cât mai devreme bolile, fiindcă, diagnosticate în faza de început şi urmate de tratament, pot fi învinse.
Necazul cel mare este că există o mulţime de afecţiuni care, în viclenia lor, nu lansează aceste avertizări. Balaurul numit cancer, de exemplu, nu dă dureri decât în faza avansată şi astfel descoperirea lui din timp e îngreunată. O altă boală parşivă ce îl macină pe om fără gălăgie este diabetul. După ani întregi în care omul n-a avut habar că glicemia lui e mare, acesta se trezeşte că diabetul i-a distrus reţelele de vase mari şi mici, i-a degradat şi reţeaua de nervi, astfel încât o simplă rosătură de la un pantof mai strâmt îl aduce în situaţia de a i se tăia piciorul. Diabetul îl poate orbi şi împinge spre spălarea rinichilor bolnavi prin dializă. De multe ori însă, durerea este greşit localizată de pacient.
De exemplu, zic bolnavii: „Aoleu, mă doare ficatul!“ Este eronat, ficatul nu doare decât în rare cazuri, atunci când, inflamându-se, face să reacţioneze dureros foiţa ce-l înveleşte, aceasta fiind dotată cu reţele nervoase. În rândurile de faţă ne vom ocupa însă de durerea în piept, mai degrabă numită durere în torace, fiindcă durerea este resimţită atât în piept, cât şi în spate. Şi aici pacientul spune greşit: „Mă înţeapă plămânul. Aoleu, chiar a început să mă doară plămânul!“. În realitate, durerea vine, şi în acest caz, de la învelişul plămânului, cel străbătut de reţele nervoase, iar o durere puternică este când printr-o străpungere oarecare pătrunde aer între ţesutul propriu-zis al plămânului şi foiţa acoperitoare numită pleur. Dar iată diverse motive de durere în torace. De multe ori, ciocurile ce au crescut pe coloană apasă diverse fascicule de nervi şi de aceea durerea se plimbă, lucru mai puţin periculos, ne spun medicii.
Dimpotrivă, durerea fixată e cea periculoasă, căci acolo se manifestă o hibă. Acolo a apărut o tumoare, s-a înfundat un vas sau o bronhie de vehiculat aerul. Poporul are o vorbă ce se potriveşte „Tusea şi junghiul“, fiindcă de multe ori acestea sunt două semne privind apariţia unui necaz în zona pulmonară. Bolnavul tuşeşte şi simte şi dureri în torace. Durerea în piept are multe cauze. De aceea, cardiologii întreabă pacientul dacă poate arăta durerea cu degetul într-un anume punct sau dacă e extinsă pe o zonă mai mare. Când durerea este într-un punct, poate fi o nevralgie intercostală. În cazul durerilor date de bolile de inimă, zona dureroasă este mai mare, precum şi în cardiopatia ischemică şi în infarct. De altfel, durerea în infarct este ca o apăsare pe piept, ca o menghină ce se strânge, iar durerea de infarct îşi trimite ecouri şi în umăr, şi în braţul stâng, ba chiar şi în maxilar. Care mai sunt semnele de alarmă pe care le trimite plămânul? În primul rând tusea. O tuse rebelă, ce nu dă înapoi după trei săptămâni de tratament.
Abia atunci este un motiv de investigaţii serioase. Tusea este dată de sinuzită, de bronşită, de bronşită obstructivă cronică, de astm, de pneumonie, dar şi de pleurezie. Tusea însoţeşte cancerul pulmonar, dar este şi semnul tuberculozei. În mod surprinzător, tusea este provocată şi de refluxul gastroesofagian, când conţinutul stomacului se reîntoarce prin esofag până în gură şi aciditatea lui irită. Dar tusea este generată şi de boli de inimă, ca şi de hipertensiune. Un alt fenomen îngrijorător din zona plămânilor este respiraţia grea, cu senzaţia de lipsă de aer. Această dispnee poate să se caracterizeze şi prin întreruperile de respiraţie în somn. Respiraţia grea este pricinuită de astm, de bronşită cronică obstructivă, de pleurezie, de boli de inimă. Respiră greu, fiind totuşi sănătoşi, şi oamenii bântuiţi de anxietăţi. Şi, în sfârşit, durerea în torace e pricinuită de pneumonii, de pleurezii, de cheaguri ce blochează artera pulmonară, de cancerele pulmonare şi de bolile de inimă. Dar durerea de spate sau de piept este dată şi de acea iritaţie caracteristică bolii virale Zona Zoster.
