Auzi de multe ori vorbele unui bărbat cât muntele: „Am mâncat cam mult şi mă înţeapă splina”. O fi adevărată această văicăreală auzită în popor? Tot trecând pe stradă, pe lângă nişte copii jucăuşi, îl auzi pe câte un puşti zvăpăiat aşezându-se cu fundul pe bordura trotuarului: „Să mă aşez niţel, că am alergat de mă doare splina“. O fi adevărată şi zicerea băieţandrului?

O întâmplare ciudată s-a petrecut în lumea medicinei atunci când astronauţii dintr-o expediţie cosmică americană au ajuns pe Pământ şi au pus la dispoziţia şefilor nişte fotografii ale Terrei făcute din spaţiu. Pe acele poze apăreau pete mari luminoase acolo unde erau metropolele de mari dimensiuni, adică oraşele puternic luminate. Unul dintre savanţi, privind petele de lumină de pe fotografii, a sesizat că mai văzuse undeva asemenea imagini. Peste câteva zile a găsit răspunsul. A suprapus pe o hartă răspândirea diabetului în lume cu pozele din cosmos şi a realizat că acolo unde erau marile oraşe se înregistra şi un maximum de diabet.

Există o mulţime de oameni, care, bieţii de ei, nici vorbă să semene cu cetăţeanul turmentat, de a cărui replică am auzit cu toţii: „Nu mă împinge, c-ameţesc”. Şi totuşi simt că se învârte lumea cu ei... N-au pus în gură nici cu pipeta alcool, dar ajung să meargă pe trei cărări sau, mai rău, să-i apuce ameţeala atât de tare, încât să leşine, căzând ca seceraţi pe trotuar. Senzaţia de ameţeală poate fi generată de multe boli, dar şi de mersul cu trenul, cu avionul, cu bicicleta. Când, în urma acestui vertij, ameţiţii mai şi leşină, asta n-are legătură cu vreo neregulă din labirintul urechii, ci mai degrabă cu o deshidratare, cu o hipocalcemie sau cu nişte cure de slăbire brambura şi brutal făcute. Adesea, ameţelile sunt denumite vertije, fiindcă îşi au punctul de pornire în urechea internă. În timpul vertijului, unii au senzaţia că devin titireze ce se răsucesc în jurul axei proprii, iar alţii au senzaţia că se învârtesc cu tot ce-i în jurul lor. Uneori, şi unii, şi alţii simt că se prăbuşesc într-un abis, într-un hău.

Îşi fac unii câte un test RMN şi li se spune că au un anevrism cerebral. Pacienţii ridică din umeri a nelămurire şi, dacă ar fi să se spună mură-n gură, ar trebui formulat aşa: „În peretele unuia dintre vasele creierului a apărut o „găluşcă”. Forţând o comparaţie, e ca atunci când în anvelopa maşinii a apărut o umflătură, o gâlmă.